sâmbătă, octombrie 30, 2010

maybe SMART, maybe not - eighth milestone

- o poza pe zi pentru ai mei - luna august a avut 31 de zile, eu am colectat 56 de poze :(
- permis de conducere - Nu.(si n-am nici o intentie) :)
- o carte/ luna (at least) - Femeia de duminica
- OCA - pending (cred ca voi scoate acest obiectiv de pe lista pentru ca nu am nici o intentie sa ma apuc de el fiind deja prinsa in alte proiecte mult mai importante)
- coafor macar de 4 ori pe an - o data
- dentist (grin) - pending (mi-e frica de dentist)
- (macar) o iesire pe luna din orasul fara personalitate (aka Bucuresti)Sibiu, Ocna Sibiului
- sa folosesc masina de cusut (:p) - Da.
- tocuri mai des - Da.
- make-up (:p) - Da.
- sa rad mai mult - toata lumea zambeste in concediu :)

Ce-am mai facut:
* Muzeul Civilizatiei Traditionale ASTRA

marți, octombrie 26, 2010

Ocna Sibiului

    Ocna Sibiului este locul ideal pentru un concediu cu copiii. Dintre toate locurile in care am fost pana acum cu Alex in concediu acesta mi s-a parut de departe cel mai accesibil si mai potrivit.
    Complexul este alcatuit din doua hoteluri, Salinas (3 stele) si Helios (4 stele), un restaurant, o baza de tratament si o baza de agrement. Baza de agrement pune la dispozitie, printre alte facilitati, doua piscine exterioare -una cu apa sarata mai adanca si una cu apa dulce mai micuta, pentru copii- si o piscina acoperita si incalzita, in interiorul hotelului Helios. Intre aceste trei piscine si somn ne-am impartit majoritatea timpului petrecut in concediul din aceasta vara.
    In apropiere se gasesc lacurile Horea, Closca si Crisan, cuprinse in complexul Strand, si Lacul fara Fund, in curs de reamenajare in luna august, lucru care nu ne-a impiedicat sa-l "probam".
    Sub indrumarea lui Cristi, Alex a invatat sa inoate, sa faca scufundari si sa se spele singur, lucruri de care sunt amandoi foarte mandri si pe care nu le vor uita probabil niciodata.
    La capitolul minusuri voi trece:
    - infrastructura care era in reabilitare, ceea ce a dus la ingreunarea accesului catre statiune si la limitarea plimbarilor prin Ocna Sibiului
    - liliacul pe care l-am gasit in camera in prima noapte (nu stim daca el era mai speriat de noi sau noi de el, dar noi am invins, adica ne-a salvat Cristi pe care l-am declarat eroul nostru)
    - viespile care aveau cuib undeva in apropierea restaurantului si ne bazaiau dimineata la cafea (altfel pasnice, n-am auzit pe nimeni sa fi fost intepat de ele)

vineri, octombrie 22, 2010

Profession - Isaac Asimov

    Profession este o nuvela mai degraba greoaie, iti ia mult pana iti dai seama care este intriga. E plina insa de pasaje si formulari geniale:
George's main suffering at the moment lay in the fact that he didn't quite know where to put his hands. He had been warned not to scratch his head or rub his ears or pick his nose or put his hands into his pockets. This eliminated almost every possibility.
[...]
Furthermore, now that George had curled his hands into fists and lifted them before his face, the problem of what to do with his hands was, at least temporarily, solved.

luni, octombrie 18, 2010

Frumos

   Vreau si eu:
cercuri2
  
    Imbracata asa orice fetita ar sti sa impleteasca din priviri vise.
    Restul de minunatii le gasiti la kihi-kiha.

joi, octombrie 14, 2010

Singer milestone

    Notam aici pentru amintire ulterioara ca aseara in jurul orelor 20 am reusit o premiera: am rupt pentru prima data un ac al masinii de cusut. Am fost siderata. Auzisem ca se poate, dar nu credeam ca mi se va intampla mie.
    Imi pare rau ca l-am aruncat si n-am apucat sa ii fac macar o poza pentru posteritate. :)

Completare:
    Am gasit acul, nu in carul cu fan ci in cutia cu resturi de material, si l-am pozat drept marturie :)

marți, octombrie 12, 2010

Valul de Lumina

    Aflu de la Ziarul Copiilor ca 15 octombrie a fost desemnata Ziua internationala a comemorarii bebelusilor si a copiilor in mai multe state de pe glob printre care si Romania. In aceasta zi, la ora 19 (ora locala a fiecaruia), se vor aprinde lumanari pentru comemorarea copiilor plecati prea repede dintre noi.
    Romania participa cu 11 orase in care se vor aprinde in locuri speciale lumanari la ora 19:
* Bucuresti - in parcul din fata Ateneului Roman
* Botosani - Foisorul din Parcul Central
* Brasov - Piata Sfatului
* Buzau - in fata Catedralei municipale Sfantul Sava de la Buzau, la Bisericuta Copiilor
* Cluj Napoca -
* Constanta – Parcul Arheologic
* Dej - Biserica Ortodoxa Sfintii Mihail si Gavril, str. Gutinului
* Marghita – in Cimitirul Ortodox
* Oradea – Parcul Copiilor – Rogerius
* Satu Mare -
* Sibiu - in curtea Catedralei de pe strada Mihai Viteazul
    Cei care, ca mine, nu vor putea ajunge la nici unul din locurile enumerate pot aprinde o lumanare acolo unde se afla. Eu voi intra, probabil, intr-o biserica pentru a aprinde o lumanare si a spune o rugaciune pentru Mihai.
    Mai multe detalii despre Ziua internationala a comemorarii bebelusilor si a copiilor puteti afla de la organizatia E.M.M.A. unde veti gasi o mana de oameni inimosi, gata sa ajute si sa sustina familiile care au trecut printr-o astfel de incercare.
    Pentru Satu Mare si Cluj Napoca nu am aflat inca locul exact in care se va desfasura evenimentul dar pe site-ul organizatiei E.M.M.A vezi gasi date de contact pentru persoanele responsabile de organizare din fiecare localitate.

Completare
    Pentru Cluj Napoca, am aflat de la doamna Laura Trosan careia ii multumesc pe aceasta cale, locatia aleasa este Biserica Studentilor din Hasdeu.

vineri, octombrie 08, 2010

Muzeul Civilizatiei Traditionale ASTRA

     In primul voi mentiona faptul ca ii invidiez pe sibieni, de fapt invidiez pe oricine sta la mai putin de 2 ore de Dumbrava Sibiului, pentru ca au acces facil la un muzeu in aer liber facut cu suflet si cu cap. Citisem inainte sa ajung acolo ca este frumos/extraordinar/deosebit, dar ma asteptam la ceva asemanator Muzeului Satului din Bucuresti. Nu exista nici o legatura. Am petrecut 7-8 ore in Muzeul Civilizatiei Traditionale ASTRA si am mai fi putut petrece inca atatea doar ca sa-l vedem pe indelete.
    Ne-au impresionat morile de macinat care erau de toate felurile: manuale, de apa, cu tractiune animala sau de vant (in care ne-am si cocotat), hidraulice, plutitoare :

Am admirat apoi gospodarii si gospodari
    Am mai vazut o multime de alte lucruri: tescuri, prese de ulei, crame, cuptoare, o remiza de pompieri, o popicarie, fantani felurite , o cherhana, o ghetarie chiar si o coliba de pescar, mijloace de transport pe uscat (carute, calesti, care, etc) si pe apa, diverse ateliere (docar, spatar, de instrumente muzicale, rogojinar, fluierar, fierar, clopotar, olar ), gater, joagar, o biserica si multe altele pe care nu mai stiu sa le enumar:
    In cadrul complexului se gaseste si un restaurant cu mancare buna (si chelneri aiuriti) unde ne-am tras sufletul si ne-am recapatat energia la jumatatea traseului. Alex ar fi vrut sa se joace macar o jumatate de ora la popicaria amenajata dar a reusit sa traga de o ciorba aproape o ora asa ca a ramas fara timp pentru popice (spre jalea lui si iritarea urechilor noastre)

    Am reusit sa terminam doua randuri de acumulatori la aparatul de fotografiat si am umplut cardul telefonului in incercarea de a lua cu noi cat mai mult din savoarea locului. Cu toate astea nu pot recrea atmosfera de acolo din cuvinte si imagini asa ca nu ne ramane decat sa revenim.

miercuri, octombrie 06, 2010

Carlo Fruttero, Franco Lucentini: Femeia de duminica

    Un arhitect mediocru (Garonne), de fapt moartea lui violenta, este liantul ce uneste personaje aristrocrate cu functionari, politisti, vanzatori de arta si muncitori intr-un roman politist scris cu talent de cei doi autori. Am incercat pe parcursul lecturii sa imi dau seama care capitole sunt scrise de care autor sau macar sa sesizez diferente intre stilurile celor doi, dar povestea m-a prins si am ratat (daca exista unele) asemenea amanute.
    Mai mult decat pentru dezlegarea enigmei mortii arhitectului, am citit povestea pentru atractia eleganta dintre Ana Carla (dna Dosio) si comisarul Santamaria si recunosc ca mi-ar fi placut mai mult daca ultimele pagini din roman ar fi fost omise.
    Cea de-a doua crima, tanarul Lello Riviera partenerul blazatului Massimo Campi, imprima un ritm mai alert povestii (pe principiul "radem, glumim, dar nu parasim incinta") si da investigatorilor un nou fir de urmarit. Cel bun de aceasta data.
    Cartea creioneaza destul de amanuntit viata in Torino in anii '70: dusmania dintre meridonali, care sunt priviti ca fiind inferioari, cu multe defecte,  si purii torinezi, viata functionarilor publici, uzinele Fiat, galerii de arta, targul de vechituri, burghezi scapatati, pensionari, aristocrati, etc. Descrierea orasului mi-a amintit de Bucuresti: nesfarsitele lucrari publice, pikamere, santuri, noroaie, blocaje in trafic.

luni, octombrie 04, 2010

Obsesia zilei de azi (XI)

Mircea Baniciu-Balada dragostei