In a treia zi la mare am luat o decizie riscanta (de fapt decizia o luasem cu o zi inainte, doar o puneam in practica) si am plecat intr-o croaziera.
Am pus in balanta cei trei copii cu varsta intre 3 si 10 ani si oportunitatea (probabil unica) de a vedea manastirile de pe muntele Athos mai de-aproape si-am concluzionat ca "ne-om descurca". Ceea ce am si facut cu succes.
Desigur ca au exista vaicarelile "da' noi cand putem sa inotam?????????", "da' mai dureaza mult??????", "da' m-am plictisit!!!!!!!", insa le-am amanat si stins ba chiar cu o inghetata, ba cu promisiunea ca mergem la inot dupa ora 5 (ora estimata pentru intoarcerea din croaziere), ba cu un suc, ba cu permisiunea de a hrani pestii de pe langa taverna la care am pranzit.
Croaziera a fost ok, cu ghid in mai multe limbi (printre care si romana), cu capitan de vaporas foarte tolerant cu copiii care ii foloseau cabina pe post de loc de tranzit. Am stat sus pe puntea fara acoperis unde a fost, intr-adevar, foarte soare, dar a fost relativ liniste si fara fum de tigara.
Nu a fost un tur al muntelui Athos, asa cum intelesesem noi, ci am vazut doar latura vestica a muntelui, apoi am facut un popas scurt, pentru masa, pe insula Ammouliani si ne-am intors in Sarti.
Astazi voi posta doar pozele cu manastirile care m-au impresionat (la click se fac mai mari), restul pozelor intr-un episod viitor.
Am pus in balanta cei trei copii cu varsta intre 3 si 10 ani si oportunitatea (probabil unica) de a vedea manastirile de pe muntele Athos mai de-aproape si-am concluzionat ca "ne-om descurca". Ceea ce am si facut cu succes.
Desigur ca au exista vaicarelile "da' noi cand putem sa inotam?????????", "da' mai dureaza mult??????", "da' m-am plictisit!!!!!!!", insa le-am amanat si stins ba chiar cu o inghetata, ba cu promisiunea ca mergem la inot dupa ora 5 (ora estimata pentru intoarcerea din croaziere), ba cu un suc, ba cu permisiunea de a hrani pestii de pe langa taverna la care am pranzit.
Croaziera a fost ok, cu ghid in mai multe limbi (printre care si romana), cu capitan de vaporas foarte tolerant cu copiii care ii foloseau cabina pe post de loc de tranzit. Am stat sus pe puntea fara acoperis unde a fost, intr-adevar, foarte soare, dar a fost relativ liniste si fara fum de tigara.
Nu a fost un tur al muntelui Athos, asa cum intelesesem noi, ci am vazut doar latura vestica a muntelui, apoi am facut un popas scurt, pentru masa, pe insula Ammouliani si ne-am intors in Sarti.
Astazi voi posta doar pozele cu manastirile care m-au impresionat (la click se fac mai mari), restul pozelor intr-un episod viitor.