Intre doi baieti plus sot, vizitele la frizer sunt destul de dese.
In multele noastre vizite la frizer am avut ocazia sa vad diverse abordari (mai mult sau mai putin dezastruoase) in ceea ce priveste relatia copil-tuns. Am vazut copiii urland si zbatandu-se sa scape de pe scaunul frizerului, am vazut parinti maniosi, depasiti sau rusinati, am vazut copii terifiati, am vazut copii intepeniti de frica cu lacrimile siroind pe obraji asteptand sa scape de supliciul tunsorii. Am vazut si copii linistiti, zambitori sau seriosi, dar linistiti care luau actul taierii parului ca pe ceva normal, doar ca muuuult mai putini.
Nu reusesc deloc sa-mi amintesc cum a fost prima data la frizer cu Alex. Banuiesc ca a fost ceva normal si de aceea nu-mi amintesc (experientele negative mi le amintesc in cel mai mic detaliu). Nu-mi amintesc sa fi avut vreo discutie speciala referitoare la tuns nici cu el, dupa cum nu am avut, nici cu Ana (desi poate ca ar fi ajutat).
Cu acestea in minte, m-am infatisat intr-o zi de martie cu Ana la frizer, pentru ca partea stanga a capului ei avea parul mai lung decat partea dreapta si se cerea o ajustare profesionala. :)
Am fost la o frizerie pentru copii si am avut norocul sa nu fie nici un copil terifia(n)t prin preajma. Planul era ca daca se gaseste vre-un copil urlator in frizerie sa nu ramanem la tuns, caci se stie cat de molipsitor este plansul la copiii de varsta mica.
Ana a luat loc la una din masutele existente, s-a jucat cateva minute cu jucariile de acolo pana cand a luat in primire un "dispozitiv" de facut baloane. Dupa care a fost toata un zambet si am putut sa o intoarcem pe toate partile, cu conditia sa poata sufla in baloane. :)
Ce cred eu ca a contribuit mult la succesul operatiunii au fost vizitele anterioare cu fratii/tatal/mama la tuns - Ana a putut observa actiunea atunci cand se desfasura asupra altcuiva si s-a lamurit in ce consta procesul.
La sfarsit am avut o fetita zambitoare, tunsa normal (adica nu ciuntita cum mi-ar fi iesit mie) intr-un timp rezonabil si doi parinti fericiti.
martie 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu