duminică, noiembrie 02, 2014

Mozaicul lunii octombrie


LE:
    In ultimele luni n-am mai avut timp de blog, altele sunt lucrurile ce imi umplu ziua. E frumos sa ai tot timpul atentia prinsa in prezent, desi, recunosc, simt din cand in cand nevoia unei clipe de ragaz. Poate daca as reusi sa functionez cu 6 ore de somn ....
    M-am intors la postarea asta pentru ca vroiam sa vorbesc putin despre luna octombrie a acestui an. N-a fost o luna atat de calduroasa pe cat ne-am dorit noi, chiar vorbeam cu baietii ca acum 2 ani, la sfarsitul lunii octombrie, faceam baie in Marea Neagra iar anul asta la sfarsitul lunii octombrie ne jucam cu zapada.
    La inceputul lunii octombrie Alex s-a hotarat sa participe la maraton. In stilul lui caracteristic nu a stiut si nici n-a vrut sa afle ce inseamna sa participe la maraton, asa ca am rezolvat toate cerintele pe ultima suta de metri: ne-am inscris in ultima ora (la ora 20 se incheiau inscrierile, la 19:30 il inscriam si pe el in urma telefonului mamei unui coleg si bun prieten), ne-am scos adeverinta medicala vineri dupa-amiaza de la un alt medic decat cel ce ne vede de obicei, si tot asa. Partea buna in toata povestea asta a fost ca flacaul mi-a depasit asteptarile: a terminat cursa si a avut satisfactia unui lucru greu dus pana la capat. Sper sa fie un moment de care sa-si aduca aminte de-a lungul vietii si sa-l mai repete.
    In saptamana ce-a urmat a fost cald si frumos asa ca ne-am plimbat putin pe malul lacului la Comana. Rezervatia de-acolo (desi nu prea seamana a rezervatie) e un loc deosebit pentru noi. Desi nu e tocmai ieftin, mergem de fiecare data cu placere sa pranzim si sa bem un pahar de vin acolo. Iar anul acesta, pentru ca Ana este mai mare, a fost mai relaxant caci n-a mai trebuit sa stam cu mana pe ea sa nu se arunce in lac.
    La jumatatea lunii, cu doua saptamani mai devreme pentru ca avea o excursie prelungita planificata cu scoala in weekendul cel mai apropiat de ziua lui,  l-am sarbatorit pe Oti. Am petrecut in aer liber, in ciuda ploii care venea si pleca. Ne-am alergat si ne-am jucat "ratele si vanatorii" pana n-am mai avut aer. Am prins suficient soare cat sa mancam si gratarul si tortul (cu Gumball, evident) la masa din curte. La momentul pusului dorintei si suflatului in lumanare, Oti a inchis ochii si si-a impreunat mainile intr-o ruga. Sper, puiule, sa-ti fie ruga ascultata si dorinta implinita!
    Ana a avut prima ei serbare la noua gradinita. Festivalul Toamnei a fost frumos organizat, cu paine si cu vin pentru parinti, cu sarmale si prajituri pentru toata lumea, cu decor de toamna si o prestatie artistica a celor mici muncita si reusita.

4 comentarii:

  1. Splendid mozaic, sunt adorabile relatările despre copiii tăi. Să-ți trăiască și să-ți aducă numai bucurii !

    RăspundețiȘtergere
  2. Superb mozaicul tău,îmi place tare mult dar în mod special de prințesă îmbrăcată național!
    Un weekend de poveste vă doresc!
    Pup cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte frumoasă ideea acestui mozaic foto al fiecărei luni.
    Numai bine şi multe bucurii la toată familia! :-)

    RăspundețiȘtergere
  4. Un frumos mozaic de famile. Sa fiti fericiti si sanatosi! :)

    RăspundețiȘtergere