Last.fm contorizeaza

    Last.fm are un plugin pentru Amarok care tace si numara. De cate ori ai ascultat aia. De cate ori l-ai ascultat pe ala. Ce-ai mai ascultat in ultima vreme. Apoi, daca il platesti (vreo 3 dolari pe luna) iti propune diversi artisti care intra in aceeasi categorie cu cei care sunt in topurile tale. Eu am ramas la stadiul de furnicuta care aduna informatii si iata statisticile mele:
* Topul artistilor preferati

* Topul melodiilor preferate

Ingerii nostrii

    Acum un an, dis-de-dimineata, am primit un telefon, pe care il asteptam si de care imi era groaza, prin care ni se anunta, in termeni cat mai blanzi cu putinta, ca Mihai a murit.
    Ziua de 30 august este marcata in calendarul ortodox ca fiind Sf Alexandru. Nu e sarbatoare, dar este una dintre zilele de nume ale intaiului meu nascut. Asa a ales Dumnezeu sa lege intre ei doi frati care nu s-au vazut niciodata.
    Il invatasem pe Alex, de-a lungul lunilor de sarcina, cum va trebui sa se poarte cu fratele lui mai mic si cum va trebui sa ii poarte de grija. Acum un inger drag vegheaza pentru noi si fratele mai mic ii poarta de grija fratelui mai mare.
    Dumnezeu sa il odihneasca si sa aiba grija de noi.

maybe SMART, maybe not - sixth milestone

Si iata-ne la jumatatea anului...
- o poza pe zi pentru ai mei - luna iunie a avut 30 de zile, eu am colectat 78 de poze
- permis de conducere - Nu.(si n-am nici o intentie momentan) :)
- o carte/ luna (at least) - impropriu zis citit, ascultat Moartea lui Ivan Ilici
- OCA - pending
- coafor macar de 4 ori pe an - pending
- dentist (grin) - pending (mi-e frica de dentist)
- (macar) o iesire pe luna din orasul fara personalitate (aka Bucuresti)-pentru ca luna mai a fost una foarte plina in plimbari, iar luna iunie a fost o luna foarte obositoare, am ales sa nu plecam din Bucuresti
- sa folosesc masina de cusut (:p) - Da.
- tocuri mai des - Nu.
- make-up (:p) - Da
- sa rad mai mult - :)

Ce-am mai facut:

* am avut carnaval la Muzeu

* am primit una din cele mai bune vesti de anul acesta

Retrospectiv la jumatatea drumului as spune ca o parte din obiective, desi importante pentru mine, au fost nerealiste. Vedea-vom cum se mai aseaza lucrurile.

Obsesia zilei de azi (IX)

Tot ascult melodia asta de ceva vreme si nu prea am ascultat initial ce spune tanti acolo, dar azi: "let your hair loose, my dear" si "we'll cover the basis as we go" m-au facut sa zambesc. Sa va bucurati!

L. N. Tolstoi - Moartea lui Ivan Ilici

    La sfarsitul lunii mai am participat la o lansare de carte: Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor sai. Lansarea a fost mai mult pentru audiobook-ul cu acelasi nume in lectura lui Marian Ralea. Evenimentul in sine nu m-a impresionat in nici un fel. Alex a rasfoit cartea, a hotarat ca desenele nu-s suficient de colorate si le-a mai "accentuat" putin cu pixul sub privirea amuzata a lui Marian Ralea si sub privirea dezaprobatoare a lui Cristi.
    Alaturi de carte am cumparat si audiobook-ul pe care l-am pus deoparte  pana cand vom fi terminat de citit cartea (mai avem cateva capitole). Tot atunci am mai cumparat 3 alte audiobook-uri: Cartea cu Apolodor, de Gellu Naum, in lectura Dorinei Chiriac, Viata Domnului nostru, de Charles Dickens, in lectura lui Marian Ralea (pana acum preferata lui Alex) si (aici vroiam sa ajung) Moartea lui Ivan Ilici, de LN Tolstoi, in lectura lui Victor Rebengiuc.
    Moartea lui Ivan Ilici este o lectura obligatorie pentru tot omul pentru ca "Omul in general trebuie sa moara. El insa nu e om in general, el nu este Caius, el este Ivan Ilici."
    Pentru cei care au in preajma sau chiar in grija un om care "trebuie sa moara" cartea asta le ofera o farama de intelegere, un strop de lumina asupra felului in care sentimentul mortii iminente schimba un om. Despre cum sfarsitul schimba perceptia asupra vietii, asupra timpului, asupra valorilor. Si mai ales de ce, pe patul mortii oamenii par meschini, rautaciosi.
    Ivan Ilici e "un om care a avut intodeauna un trai placut, cuviincios, conform cu regulile societatii." Si mai bine de jumatate din carte ne ilustreaza cum, intr-adevar, a respectat toate regulile societatii. Cum a crescut, a mers la scoala, si-a construit cariera, nici prea autoritar, nici prea prietenos. Cum s-a insurat si a avut copii. A fost tot timpul aprobat de societate. Cuviincios. Am simpatizat cu Ivan Ilici desi l-am dezaprobat in incercarea lui de a fi mereu pe placul celorlalti si de a nu se intreba ce-i bine pentru el.
    Apoi incepe lungul si durerosul proces de acceptare a mortii. Pare ca viata lui Ivan Ilici nu i-a adus nici o implinire si ca, de fapt, momentul pentru care a trait inca nu s-a intamplat. Iar acum, iata, vine moartea, si ii rapeste implinirea. El stie, ca noi toti de altfel, ca trebuie sa moara, dar nu chiar acum.
    Am incercat sa ma asez in locul lui Ivan Ilici si m-am infiorat: desi nu mi-am trait viata "cuviincios, conform cu regulile societatii", desi ma simt implinita, stiu ca trebuie sa mor, dar nu chiar acum.

Da

Obsesia zilei de azi (VIII)

Enjoy!