cand asculti povesti cu mintea de adult

Intr-una din diminetile trecute, Alex, intaiul meu nascut :), asculta o poveste. "Fata babei si fata mosneagului". Sunt povesti de pe discuri de vinil, de demult, din copilaria mea.
Mi-a ramas in minte o frantura: dupa ce mosul si-a trimis (ca sa ma exprim delicat) fata de acasa de gura babei, a mers fata ce-a mers si a dat de un izvor, un par, un cuptor si o catelusa. S-a ingrijit de toate cu bagare de seama si a pornit de fiecare data mai departe. Eh, la un moment dat, zice povestea, s-ar fi ratacit si ma tot intreb de atunci cum e posibil asa ceva. Cum te poti rataci cand nu stii unde mergi?
Eu clar ma simt zilele astea ratacita pentru ca nu stiu unde ma duce drumul asta pe care merg si n-am idee incotro ma indrept si nu stiu ce vreau. Dar fata mosneagului? Stia unde merge? Cum s-a ratacit asa dintr-o data? Si inainte sa ajunga la izvor sau la cuptor sau la catelusa stia unde merge, unde o duce drumul, ce cauta? Si apoi a uitat brusc? O fi facut insolatie...

30 de saptamani

Astazi puiutul meu viteaz si mare cat Tom-Degetel a implinit o saptamana. Mai adunam una la cele 29 pe care le avea cand s-a nascut. Si asteptam.