2009

    Pentru ca peste toate trebuie sa trecem dar pe toate trebuie sa ni le amintim (ca sa invatam din ele):
- ianuarie

    Nu e mult de vorbit vreodata despre luna ianuarie. E o luna de tranzitie intre un an si urmatorul, poate mai mult decat decembrie. Decembrie ne ocupa mintea cu concedii, cadouri, mancaruri, vizite, urari, samd. Ianuarie e precum primele 10 minute de dupa dusul de dimineata (care mie nu-mi place deloc-deloc): te stergi, te mai piguli, te imbraci, te gandesti la ziua din fata ta, tragi aer in piept si pornesti la drum.

- februarie

    Am aflat ca port un sambure de viata. Fericita. Oarecum inconstienta (acum ma bucur pentru farama aceea de inconstienta) am pasit pe un drum nou.

- martie

    Martie m-a purtat prin locuri noi. Am vazut sate parasite. A fost un sentiment ciudat. Case parasite incalzindu-se sub raze prietenoase de soare. Ca si cum te-ai plimba prin tara Frumoasei din padurea adormita. Ma asteptam sa intalnesc o ursitoare sau o vrajitoare. Am intalnit un cocos de tabla semet pe o casa si o batranica ce ne-a indrumat pe unde sa iesim din sat. As fi vrut sa adopt o casuta si sa raman acolo.

- aprilie

    In aprilie am revazut locuri in care am copilarit. Am fost la Putna, Dragomiresti, Piatra Neamt, Humulesti. Am stat la soare in curtea bojdeucii in timp ce Alex aduna pietricele din jur. Am tanjit dupa bucurii si zambete.

- mai

    Mai e intotdeauna luna cu ziua lui Alex. Nu mai incape altceva si sper sa n-o umbreasca niciodata nimic.

- iunie

    Mare, soare, dor. Bratul Sithonia al peninsulei Halkidiki este superb.

- iulie

    Umbre.
    Pe 1 iulie am aflat prima data ca e ceva in neregula cu viata din mine. Crestea, dar nu crestea bine. Nu se va putea exprima niciodata in cuvinte disperarea aceea. N-a folosit ca toata lumea incerca sa ma convinga ca poate nu e nimic. A ajutat ca o multime de oameni extraordinari s-au mobilizat in jurul meu. Si a ajutat ca am avut in bratele cui sa plang cand simteam ca nu mai pot.

- august

    (Sper) Cea mai urata si grea perioada din toata viata mea.

- septembrie


    A plecat
    Pentru ca toata lumea se uita la mine intrebator si (mai ales) temator, m-am intors la munca. M-am gandit ca ciclul birou-pat ar putea sa ma salveze.

- octombrie

    M-am mutat. Intr-o casa noua. Intr-o viata noua. Cu o speranta noua. A fost greu, dar a meritat. De neinteles pentru unii, de condamnat pentru altii, pentru mine intra in categoria lucrurilor bune (fara nici un dubiu) pe care le-am facut pentru mine si pentru cei pe care ii iubesc nespus de mult.

- noiembrie

Noiembrie a venit ca o renastere. Totul e greu, doar ca de data asta totul e frumos. Exista sperante, asteptari, sprijin. Exista ziua de maine, anul viitor.

- decembrie

De decembrie, recunosc, mi-a fost frica. Dar a venit si a fost frumos, cald, rasfatat si plin. A trecut.